Descriere
Castanul comestibil este un arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent înălțimea de 20–35 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea 2 m în diametru.
Arborii foarte bătrâni pot ajunge la diametrul de 4 m, în cazuri extreme chiar și pînă la 6 m.
Origine, răspândire
Specie mediteraneană, răspândită în Peninsula Balcanică şi Asia Mică.
În ţara noastră apare în zonele cu climat mai blând, cu influenţă mediteraneană.
Condiţii de creştere
Preferă solurile reavene, permeabile, afânate, aerisite. Nu suportă solurile cu conţinut ridicat de carbonaţi (calcifug), argiloase, compacte;
Specie rezistentă la secetă, îngheţ și poluare industrială
Îi place lumina, dar suportă şi semiumbra.
Soiuri de castan comestibil
Există numeroase soiuri de castan comestibil: Iza, Mara, Hobita, Polovraci, Gureni, Tismana, Prigoria, Romval.
Proprietăţi ornamentale şi pomicole
Specie arborescentă decorativă prin flori, fructe, forma şi aspectul frunzişului;
Florile sunt sub formă de amenti (mâţişori);
Perioada de înflorire este în intervalul iunie-iulie;
Fructul de castan comestibil (Castanea sativa) „castana comestibilă” este o achenă globuloasă, ce poartă la vârf un rest de stigmată, cu un diametru de 2-3 cm. Castanele stau închise câte 1-3 într-o cupă fructiferă, ghimpată, ce se desface în 4 valve;
Frunzele sunt caduce (căzătoare), verzi, prezintă pe margini numeroşi dinţi ascuţiţi, lungimea frunzei este de 8-12 cm;
Pregătirea terenului pentru plantarea castanilor comestibili
Terenul trebuie pregătit cu atenţie înainte de înfiinţarea unei plantaţii de castan. Acesta trebuie eliberat de vegetaţia lemnoasă, inclusiv la subteran. Apoi se va trece la modelarea unor părţi din suprafaţă, etapa care va facilita mecanizarea lucrărilor şi evacuarea exceselor de umiditate.
Solul trebuie mai apoi fertilizat cu fosfor – 100 kg S.A./ha – şi potasiu – 80 kg S.A/ha. Dacă este posibil, se vor adăuga şi 40 t/ha gunoi de grajd.
Se trece apoi la aplicarea unor pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din sol şi se efectuează arătura, la 30-35 de centimetri.
Ultima etapa este discuirea pe două direcţii înainte de plantare.
Se utilizează ca arbore decorativ-ornamental plantat solitar sau în grupuri.
Utilizare pomicolă – fructele „castanele comestibile” au un conţinut ridicat în: amidon, glucoză, zaharoză, vitamine şi dextrină.
Fructele se folosesc în alimentaţia umană, prelucrate prin coacere, prăjire, fierbere intrând în compoziţia a numeroase preparate culinare. Fructele se folosesc şi în industria alimentară pentru extragerea de: alcool, făină de castane, ulei sau zahăr.
Ştiaţi că?
Compoziţia castanelor este asemănătoare cu cea a grâului, în trecut fiind folosite deseori la prelucrarea pâinii. De asemenea, castanele sunt bogate în săruri de potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan, zinc, fosfor, vitamine C, B1, B2, A, putine proteine, amidon, zaharuri, acizi graşi, derivaţi flavonoidici, antioxidanţi naturali, amidon, antociani, cumarine.
Funzele de castan conţin cumarine, saponozide şi tanin catehic.
Castanele au efect antiseptic, antianemic, energetic, remineralizant, tonic nervos şi muscular.
Consumul de castane este recomandat în afecțiuni coronariene, afecţiuni venoase sau arteriale, astenie fizică şi psihică, anemie, convalescenţă, creştere, decalcifiere, depresie, flebite, hemoroizi, osteoporoză, stomatită, tromboflebită, varice.